Biografie - Câteva voci mari

• Fiorella Mannoia: debutul ei ca și cântăreață
• Anii 1980
• Anii '90
• Anii 2000
• Fiorella Mannoia în 2010

Fiorella Mannoia s-a născut la 4 aprilie 1954 la Roma, fiica cascadorului Luigi. A început să lucreze urmând cariera tatălui său, a surorii sale Patrizia și a fratelui său Maurizio Stella, ca dublură pentru Lucia Mannucci și cascador în filmul lui Daniele D'Anza "Non cantare, spara" din 1968.

Fiorella Mannoia: debutul ei ca și cântăreață

După ce a fost și dublura lui Candice Bergen și a Monicăi Vitti, și-a făcut debutul muzical la Festivalul de la Castrocaro, cântând melodia "Un bimbo sul leone" de Adriano Celentano; deși nu a câștigat, Fiorella a obținut primul contract discografic cu casa de discuri Carisch, care în doi ani i-a permis să publice discurile de 45 rpm "Ho saputo che partivi" și "Ciliegie". După ce a luatîncepe cu "Gente qua, gente là" la "Un disco per l'estate" în 1969, lansează "Mi piace quel ragazzo lì".

Sunt înregistrări care pun în valoare talentele vocale ale fetei, fără a ascunde însă sunete evidente de beat. Cifrele de vânzări sunt însă anonime, până în punctul în care astăzi acele piese sunt considerate adevărate rarități discografice. Legată de chitaristul Memmo Foresi, a semnat un contract cu Vincenzo Micocci și It, înainte de a lansa 'Mannoia Foresi & Co' pentru Rca: de la înregistrareaA fost extras următorul single, "Prologue". Mai celebru a fost următorul 45, intitulat "Ninna Nanna" (Cântec de leagăn), din cauza cenzurii versurilor piesei "Rose", o piesă de pe partea B. Discul a fost astfel retras și redistribuit într-o nouă versiune. După ce a părăsit RCA, Fiorella a trecut la Ricordi, care i-a permis să lanseze "Piccolo", "Tu amore mio" și mai ales "Scaldami", în care scoate în evidență o imagine de ea însășisexy și aproape transgresiv.

Anii 1980

Anii '80 au marcat intrarea ei în Cgd, prin intermediul albumului "Certi momenti" al lui Pierangelo Bertoli: datorită duetului "Pescatore", Mannoia a reușit să se facă cunoscută în toată Italia. Astfel, în 1981 a participat la Sanremo cu piesa "Caffè nero bollente", care i-a asigurat un succes imediat. După "E muoviti un po", scrisă de Valerio Liboni și prezentată la Festivalbar, a înregistrat albumeleprodusă de Mario Lavezzi și trecută la Ariston.

În 1984, a revenit la Sanremo cu piesa "Come si cambia" de Maurizio Piccoli și Renato Pareti: datorită acestei melodii, artista și-a dat seama că adevărata ei vocație era cântatul și nu întâmplător, în același an, a câștigat, cu piesa "Margherita" de Riccardo Cocciante, finala "Premiatissima '84", în fața lui Patty Pravo, Iva Zanicchi și Marcella Bella. 1985 a fost anul "Momento delicato", din care a fost extrasă piesa"L'aiuola": piesa, scrisă de Mogol, a ocupat locul al doilea la Festivalbar. Salvetti a primit-o din nou anul următor cu "Sorvolando Eilat", de pe LP-ul "Fiorella Mannoia".

După ce a părăsit Ariston, Fiorella Mannoia a trecut la DDD și și-a continuat succesul: a câștigat Premiul Criticii Sanremo doi ani la rând cu "Quello che le donne non dicono" și "Le notti di maggio", în 1987 și 1988, scrise de Enrico Ruggeri și, respectiv, Ivano Fossati. 1988 a fost anul lansării albumului "Canzoni per parlare", care conținea "I dubbi dell'amore", scrisă din nou deRuggeri; deceniul se încheie cu "Di terra e di vento", inclusiv "O que sera" în versiunea italiană și mai ales "Cuore di cane".

Anii '90

Cu toate acestea, anii '90 s-au deschis cu "I treni a vapore", un album cu hituri notabile: pe lângă "I venti del cuore", albumul includea "Il cielo d'Irlanda" (compus de Massimo Bubola), "Inevitabilmente" (care a făcut parte din coloana sonoră a filmului "Caro diario" de Nanni Moretti) și "Tutti cercano qualcosa" (scris de Francesco De Gregori). În schimb, albumul "Gente Comune" din 1994 a fost mai discret.în care se regăsesc și colaborări cu Samuele Bersani ("Crazy boy"), Caetano Veloso ("Il culo del mondo") și Francesco De Gregori ("Giovanna D'Arco"). Alte colaborări importante se regăsesc în 1998 în "Belle speranze": Gianmaria Testa și Daniele Silvestri sunt două dintre cele mai importante nume.

Primul (dublu) album live al Fiorellei Mannoia a fost lansat în 1999 și se numea "Certe piccole voci": includea și un cover al piesei "Sally" a lui Vasco Rossi. Succesul albumului a fost excelent: pe lângă primul loc în topul celor mai bine vândute albume, a obținut și o dublă platină. După albumele "Fragile" și "In tour" (acesta din urmă înregistrat live cu Ron,Francesco De Gregori și Pino Daniele), Mannoia a jucat în 2003 în comedia sentimentală "Prima dammi un bacio", de Ambrogio Lo Giudice. Albumul "Concerti" și dvd-ul "Due anni di concerti" au precedat participarea sa la Live 8 de la Roma (unde a interpretat "Mio fratello che guardi il mondo", "Clandestino" și "Sally") și numirea sa ca ofițer al președintelui Republicii de către Carlo AzeglioCiampi.

Anii 2000

O cotitură clară în direcția muzicii populare braziliene se poate observa în "Onda tropicale", în care Mannoia face duete cu artiști precum Carlinhos Brown, Gilberto Gil și Adriana Calcanhotto, în timp ce anul 2007 a fost marcat de lansarea "Canzoni nel tempo", o colecție de cântece publicate anterior, îmbogățită cu cover-uri ale pieselor "Io che amo solo te" și "Dio è morto". După șapte ani, în 2008, în 2008a lansat primul lor album de piese inedite, "Il movimento del dare", care cuprinde colaborări cu Pino Daniele, Ivano Fossati și Franco Battiato.

Patroană, în 2009, a "Amiche per l'Abruzzo", un eveniment caritabil dedicat victimelor cutremurului din L'Aquila, organizat la Milano, pe stadionul Meazza, Fiorella face un duet cu Noemi în "L'amore si odia" și publică "Ho imparato a sognare", în care reinterpretează cântece ale unor artiști contemporani precum Tiziano Ferro, Cesare Cremonini și Negrita. 2010 este anul "Capolavori", o colecție de șase discuri, dar șia trei premii Wind Music Awards și a single-ului "If indeed God exists".

Fiorella Mannoia în 2010

Pe 24 ianuarie 2012, a fost lansat albumul inedit "Sud", anticipat de single-urile "Io non ho paura" și "Non è un film", urmat de turneul "Sud tour".

Câștigătoare a premiului "Targa Tenco" de cinci ori, Fiorella Mannoia se caracterizează printr-un registru vocal de alto și preferă voci de același tip pentru duetele sale (Noemi și Paola Turci, de exemplu).

La sfârșitul anului 2016 a fost anunțată că va participa la Festivalul de la Sanremo 2017 cu piesa "Che sia benedetta". La finalul competiției s-a clasat pe locul al doilea, în urma câștigătorului Francesco Gabbani .

Fiorella Mannoia cu soțul ei Carlo Di Francesco

În februarie 2021 s-a unit în căsătorie cu Carlo Di Francesco (producător muzical și cunoscută imagine a emisiunii TV Prieteni ); cuplul era deja împreună de cincisprezece ani.