Biografie - Câte modele atomice

Niels Henrik David Bohr s-a născut la Copenhaga la 7 octombrie 1885. Viitor fizician, a studiat la Universitatea din Copenhaga, unde tatăl său deținea catedra de fiziologie (și unde fratele său Harald avea să devină mai târziu profesor de matematică). A absolvit în 1909, apoi și-a completat doctoratul cu o teză despre teoriile privind trecerea particulelor prin materie.

În același an, a plecat la Universitatea Cambridge pentru a studia fizica nucleară la faimosul Laborator Cavendish, condus de J. J. Thompson, dar din cauza unor dezacorduri teoretice puternice cu acesta din urmă, s-a mutat curând la Manchester, unde a început să lucreze cu Rutherford, concentrându-se în principal asupra activității elementelor radioactive.

În 1913, a prezentat prima schiță a modelului său atomic, care se baza pe descoperirile lui Max Planck cu privire la "cuanta de acțiune", aducând o contribuție decisivă la dezvoltarea mecanicii cuantice, care a fost impulsionată și de descoperirea nucleului atomic de către "mentorul" său Rutherford.

În 1916, Bohr a fost chemat la Universitatea din Copenhaga ca profesor de fizică, iar în 1921 a devenit director al Institutului de Fizică Teoretică (al cărui director va rămâne până la moarte), realizând studii importante privind fundamentele mecanicii cuantice, studiind compoziția nucleelor, agregarea și dezintegrarea lor, reușind astfel să justifice și procesele detranziție.

În 1922, a primit Premiul Nobel pentru Fizică, ca recunoaștere a activității sale în domeniul fizicii cuantice; în același timp, a oferit și reprezentarea nucleului atomic, reprezentându-l sub forma unei picături: de aici și denumirea de teoria "picăturii lichide".

Când Danemarca a fost ocupată de naziști în 1939, s-a refugiat în Suedia pentru a evita arestarea de către poliția germană, apoi s-a mutat în Anglia, stabilindu-se în cele din urmă în Statele Unite, unde a locuit aproximativ doi ani, urmând același drum ca și oameni de știință precum Fermi, Einstein și alții. Aici a colaborat la Proiectul Manhattan, care avea ca scop construirea bombei atomice,până la explozia primului în 1945.

După război, Bohr s-a întors la catedră la Universitatea din Copenhaga, unde a lucrat pentru a promova exploatarea pașnică a energiei atomice și reducerea utilizării armelor cu potențial atomic.

Este unul dintre fondatorii CERN, precum și președintele Academiei Regale Daneze de Științe.

La moartea sa, pe 18 noiembrie 1962, trupul său a fost înmormântat în Assistens Kirkegard, în zona Norrebro din Copenhaga. Un element din tabelul chimic al lui Mendeleev, Bohrium, îi poartă numele și se găsește printre elementele transuranice cu numărul atomic 107.