Biografia lui Andy Warhol
Cuprins
Biografie - Banalitățile unui mit
- Primele expoziții
- Anii 1960
- Colaborări artistice
- Atacul
- Anii 1970
- Anii 1980
- Moartea
- Operele lui Andy Warhol
Andy Warhol, considerat de sine stătător unul dintre cele mai mari genii artistice ale secolului său, s-a născut la Pittsburgh (Pennsylvania), la 6 august 1928: fiu al unor imigranți slovaci de etnie rutenă, numele său real este Andrew Warhola. Între 1945 și 1949 a studiat la Carnegie Institute of Technology din orașul său natal. S-a mutat apoi la New York, unde a lucrat ca grafician publicitar pentru mai multe reviste:De asemenea, a lucrat ca decorator de vitrine și a realizat primele sale reclame pentru fabrica de pantofi I. Miller.
Vezi si: Frida Bollani Magoni, biografie: istorie, carieră și fapte interesantePrimele expoziții
În 1952, a organizat prima sa expoziție personală la Hugo Gallery din New York. De asemenea, a proiectat decoruri de scenă. În 1956, a expus câteva desene la Bodley Gallery și a prezentat Golden Shoes pe Madison Avenue. Apoi a călătorit în Europa și Asia.
Anii 1960
În jurul anului 1960, Warhol a început să realizeze primele sale picturi bazate pe benzi desenate și imagini publicitare: Dick Tracy, Popeye, Superman și primele sticle de Coca Cola au apărut în lucrările sale.
A început să folosească tehnica de imprimare folosită în serigrafie în 1962, îndreptându-și atenția spre reproducerea unor imagini comune, demne de titlul de "simboluri iconice" ale timpului său, printre care cutii de supă. A abordat, de asemenea, teme încărcate de tensiune, precum Car Crash și Electric Chair. Din stilul său "neutru" și banal a rezultat așa-numitulPop-art.
După cum scrie Francesco Morante:
Arta sa se inspiră din cinematografie, benzi desenate și publicitate, fără nicio opțiune estetică, ci ca o înregistrare pură a celor mai cunoscute și simbolice imagini. Iar întreaga operă a lui Warhol apare aproape ca un catalog al imaginilor-simbol ale culturii de masă americane: de la chipul lui Marilyn Monroe la inconfundabilele sticle de Coca Cola, de la semnul dolarului ladetergenți la conservă și așa mai departe. În aceste lucrări nu există o opțiune estetică, dar nici o intenție polemică față de societatea de masă: ele nu fac decât să documenteze ceea ce a devenit universul vizual în care se mișcă ceea ce numim astăzi "societatea imaginii". Orice altă considerație este doar consecventă și interpretativă, mai ales din partea criticilor europeni, care în acesteoperații vede o conștientizare a kitsch-ului care face ravagii în societatea noastră, chiar dacă, potrivit lui Warhol însuși, acest lucru pare complet străin de intențiile sale.În anii următori, a decis să îmbrățișeze un proiect mai amplu, propunându-se ca antreprenor al avangardei creative de masă. În acest scop, a fondat "Fabrica", care poate fi considerată un fel de atelier de lucru colectiv. A început relația de lucru cu Leo Castelli.
În 1963 a început să se dedice cinematografiei și a realizat două lungmetraje: "Sleep" și "Empire" (1964). În 1964 a expus la Galerie Sonnabend din Paris și la Leo Castelli's din New York. Pentru Pavilionul american de la Expoziția Universală de la New York a realizat "Thirteen Most Wanted Men". În anul următor a expus la Institutul de Artă Contemporană din Philadelphia.
Colaborări artistice
După ce a eșuat în încercarea de a fonda o trupă cu La Monte Young și Walter de Maria (doi dintre cei mai cunoscuți compozitori avangardiști ai perioadei), în 1967 s-a alăturat grupului rock The Velvet Underground (de Lou Reed), al cărui prim disc a finanțat-o. Chiar și faimoasa copertă a discului, o simplă banană galbenă pe un fundal alb, este a lui.
Atacul
În 1968 a riscat moartea, în interiorul Fabricii, prin atacul unei femei dezaxate, o anume Valerie Solanas, singura membră a S.C.U.M. (o societate care urmărește eliminarea bărbaților). A expus la Moderna Museet din Stockholm. A publicat romanul "A: un roman" și a realizat primul film în colaborare cu Paul Morissey. Este vorba despre "Flash", urmat de "Trash", în 1970, și "Heat", în 1972.
Vezi si: David Beckham, biografieAnii 1970
În 1969, a fondat revista "Interview", care și-a extins temele de la cinema la modă, artă, cultură și viața mondenă. De la această dată și până în 1972, a executat portrete, comandate și nu. A scris și o carte: "The Philosophy of Andy Warhol (From A to B and Back)", publicată în 1975.
Andy Warhol fotografiat de Oliviero Toscani în 1975 (pentru Polaroid)
În anul următor a expus la Stuttgart, Düsseldorf, München, Berlin și Viena. În 1978 la Zurich. În 1979, Muzeul Whitney din New York a organizat o expoziție de portrete de Warhol intitulat " Andy Warhol Portrete ale anilor '70".
Anii 1980
În 1980 a devenit producătorul televiziunii lui Andy Warhol. În 1982 a fost prezent la Documenta 5 de la Kassel. În 1983 a expus la Muzeul de Istorie Naturală din Cleveland și a fost însărcinat cu realizarea unui afiș comemorativ pentru centenarul podului Brooklyn. În 1986 s-a dedicat portretelor lui Lenin și unor autoportrete. În ultimii ani a lucrat și la revizitarea lucrărilor marilor maeștri aiRenaștere: Paolo Uccello, Piero della Francesca și, mai ales, Leonardo da Vinci, de la care a preluat ciclul "Cina cea de Taină", dar și o serie de lucrări la mai multe mâini cu Francesco Clemente și Jean-Michel Basquiat, "blestematul" scenei artistice newyorkeze.
Moartea
Andy Warhol a murit la New York, la 22 februarie 1987, în timpul unei simple operații chirurgicale.
În primăvara anului 1988, 10.000 de obiecte care i-au aparținut au fost scoase la licitație la Sotheby's pentru a finanța Andy Warhol Foundation for the Visual Arts. În 1989, Muzeul de Artă Modernă din New York i-a dedicat o mare retrospectivă.
Operele lui Andy Warhol
În cele ce urmează sunt câteva dintre cele mai semnificative lucrări din cariera artistului american, pe care le-am analizat individual în articole dedicate.
- Aur Marilyn Monroe (1962)
- Marilyn Diptych (Marilyn Diptych, 1962)
- Do It Yourself (Peisaj) (1962)
- 192 bancnote de un dolar (1962)
- Cutie mare de supă Campbell's, 19 cenți (1962)
- 100 de conserve (1962)
- Triple Elvis (1962)
- Liz (1963)
- Marilyn (1967)